Etapele rezolvării problemei pe calculator

Etapele rezolvării problemei pe calculator

Lucrările efectuate în cadrul rezolvării unei probleme la calculator pot fi împărţite în următoarele etape principale:

1.   Formularea problemei:

•      selectarea informaţiei referitoare la problemă;

•     formularea ipotezei (enunţului) problemei;

•     determinarea obiectivelor finale ale cercetării;

•      determinarea formelor de reprezentare a rezultatelor;

•     descrierea datelor (tipurilor, domeniilor valorilor, structurii etg.).

2.  Analiza şi cercetarea problemei şi elaborarea modelului:

•      analiza modelelor analogice existente;

•      analiza resurselor tehnice şi programate;

•     elaborarea sau selectarea modelului matematic;

•     proiectarea structurilor de date.

3.  Elaborarea algoritmului:

•      selectarea metodei de proiectare a algoritmului;

•     selectarea formei de reprezentare a algoritmului (scheme bloc, pseudocod, limbaj de programare etc.);

•     proiectarea algoritmului.

4. Programarea:

•      selectarea limbajului de programare;

•     precizarea formei de organizare a datelor;

•      scrierea algoritmului în limbajul de programare selectat;

•      selectarea testelor şi metodei de testare.

5.  Testarea şi depanarea:

•      depanarea sintactică;

•      depanarea semanticii şi structurii logice;

•      calcule de test şi analiza rezultatelor testării;

•      perfecţionarea, în cazurile necesare, a modelului matematic cu execuţia repetată a etapelor 2-5.

6.  Documentarea programului.

Această etapă presupune elaborarea unor materiale scrise, în care se precizează toate informaţiile utile despre programul realizat.

Există două aspecte importante care trebuie avute în vedere:

•      explicarea modului şi condiţiilor de executare a programului;

•      descrierea structurii generale a programului, a structurilor de date externe, a formelor de intrare şi ieşire etc.

7.  Exploatarea programului.

Această etapă începe cu experimentarea programului în condiţii reale. Dacă rezultatele acestei faze sînt cele preconizate, se trece la exploatarea propriu-zisă a programului. Această activitate se desfăşoară conform unor instrucţiuni tehnologice, durează în timp şi cere deseori modificări ale programului, motiv pentru care este denumită întreţinere a programului.

Divizarea procesului examinat în 7 etape are un caracter destul de convenţional. în cazul problemelor simple, pe care trebuie să le rezolve programatorii începători, unele operaţii, etape se contopesc, de exemplu, proiectarea cu elaborarea algoritmului sau elaborarea algoritmului cu programarea. în cazul programelor complexe pot fi adăugate faze noi, cum ar fi proiectarea bazelor de date sau crearea imaginilor.

Bibliografie 

Botoșanu M., Informatica manual pentru clasa a 12-a